Piata Mare

Piata Mare

Piata Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situata în partea de nord a orasului, a reprezentat dintotdeauna o veritabila emblema a stravechiului burg.

Desi se pare ca a fost construita în 1366, ca o a treia centura de aparare a cetatii, respectiva incinta a fost mentionata pentru prima oara în hrisoavele vremii abia în anul 1411, ca fiind principala piata de desfacere a cerealelor, dar în acelasi timp si loc de întruniri ori executii publice. De altfel, aici se aflau “Stâlpul Infamiei”, având statuia lui Roland în vârf, spânzuratoarea si “Cusca pentru nebuni”, unde, în timpul zilei erau expusi oprobriului public cei ce tulburau noaptea linistea semenilor.
Având acelasi traseu conturat înca din secolul al XIV-lea , Piata Mare are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 142 m si latimea de 93 m. Pe laturile ei au ramas în picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alaturi de un alt simbol de marca al orasului, Palatul Brukenthal, locul de început al promovarii artei în aceasta parte a Europei.

Cele mai reprezentative cladiri din Piata Mare sunt în ordine:
1. Casa Haller, situata la numarul 10, bogata în elemente renascentiste cu un turn de locuinta gotic în curte. Proprietarul ei, comitele Petrus Haller von Hallerstein, descendentul unei familii de negustori-patricieni din Nurnberg, a reusit sa pastreze imobilul timp de 345 de ani;
2. Palatul Brukenthal, situat la numarul 4, fosta resedinta a ex-guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal, care adaposteste Muzeul National omonim;
3. Casa Albastra, imobil situat la numarul 5 în care în 1844 a luat fiinta Academia de Drept, devenita ulterior (între 1858-1862) sediu al Societatii de Stiinte Naturale;
4. Primaria Orasului, situata pe strada Samuel von Brukenthal nr. 2, care, timp de un secol, din 1906 a fost sediul Bancii de Credit Funciare si apoi al CEC;
5. Casa Generalilor, aflata la numarul 7, unde si-au avut sediul Magistratura si, apoi, Comandamentul general al trupelor austriece din Transilvania;
Casa Artelor, situata la numarul 21, una dintre cele mai frumoase imobile din Sibiu, cunoscuta si sub numele de Casa Macelarilor pentru ca adapostea, în vechime, magazine ale respectivei bresle;
6. Casa Hecht, situata la numarul 8, apartinând unuia dintre primarii stravechiului Hermannstadt, Georg Hecht, anterior aici functionând prima monetarie a orasului;
7. Casa Lutsch, de la numarul 13 a gazduit sediul Prepoziturii, dar si pe înaltii demnitari care vizitau Sibiul. La numerele 2 si 3 se gasesc Biserica si casa parohiala romano-catolica, unde a functionat seminarul iezuit la care a studiat, printre altii si iluministul Gheorghe Lazar;
8. Casa Weidner-Reussner-Czekelius, de la numarul 16 poarta numele succesivilor proprietari care, rând pe rând si-au pus amprenta asupra arhitecturii imobilului.

Ar mai fi de mentionat alte doua imobile care au “iesire” în Piata Mare: Casa Altemberger-Pempfliger, de pe strada Mitropoliei nr. 2, cea mai importanta constructie în stil gotic din România, unde a functionat pentru aproape patru secole (între anii 1550-1947) Primaria orasului, precum si “Hotelul Împaratul Romanilor”, situat în strada Nicolae Balcescu nr. 4, vechiul han cu numele de “Steaua Albastra”, fondat în 1555 si unde oaspete a fost, în 1773, însusi împaratul german Iosif al II-lea.