Transilvania – [object Window]

Transilvania – [object Window]

Minunata regiune a Transilvaniei, cu o civilizatie remarcabila, cu bogatii ale solului si subsolului, cu codri nesfarsiti si rauri curate are o istorie bogata si o valoare strategica deosebita.
Bazinul transilvan a fost creat printr-o afundare si sedimentare de nisipuri si calcare in timp de milioane de ani. Raurile s-au adancit, terenul s-a uscat.
Transilvania are o suprafata de 102.000 km patrati. Este inconjurata de lantul muntilor Carpati asemeni unui fort de aparare. Pamantul acesta daruieste pasuni bogate si ierburi care hranesc turme de oi, iar depresiunile sunt oaze de verdeata.
Podisul Transilvaniei, bogat in dealuri si coline impadurite este scaldat in apele limpezi ce le intretaie. Oltul si Muresul sunt cele mai insemnate.
O multitudine de rauri si paraie coboara din inaltimi susurand tainic. Argila,nisipurile si chiar marmora sunt alte surse de bogatie. Stramosii nostri isi au adanc infipte radacinile in pamantul acesta, dezvoltandu-si limba si indeletnicirile, intr-un cuvant viata.
Daco-romanii, rezultat al procesului de romanizare intre 106-247 d. Hr. ii intalnim atat in arealul provinciei imperiale Dacia dar si in afara acesteia, unde vietuiau Dacii Liberi. In Dacia romana au aparut orasele, printre cele mai de seama fiind Ulpia Traiana Sarmizegetusa. O urma a vietuirii daco-romanilor si a protoromanilor in zona s-a descoperit in apropierea Sibiului la Racovita, din vremea pietrei cioplite. In cartierele marginase ale Sibiului, Gusterita si Turnisor, au fost facute descoperiri arheologice din epoca paleolitica si neolitica, dar mai ales din cea a bronzului, gasindu-se un mare depozit de obiecte (in 1870, in Turnisor).
In Gusterita s-au descoperit urme a unor asezari dacice, ziduri romane, ceramica si diverse obiecte.
Franconii, flamanzii, valonii, populatii germanice colonizeaza aceste locuri (Sibiul de azi) la 1186. Cea mai cunoscuta legenda despre intemeierea Sibiului (Hermannstadt) ne vorbeste de conducatorul sasilor, pe nume Hermann, care a cerut pentru ai sai pamant cat cuprinde pielea unui bou. A taiat pielea in fasii foarte subtiri, le-a inodat si a cuprins, in perimetrul pe care l-a ingaduit pielea astfel mestesugita, prima asezare in jurul careia s-a ridicat cetatea Sibiului.
In 1366 Sibiul devine oras.
In 1500, constructiilecase si catedrala in stil clasic neogotic se intind pe mai multe hectare. In Turnisor,Cristian,si Apoldul de Sus se stabilesc landlerii.
De-a lungul timpului, framantari nenumarate au avut loc pentru dreptate, libertate, credinta si neam, soldate cu reusite si esecuri.
In 1791 clerul, nobilimea si laicii intregii natiuni romane din Transilvania redacteaza un memoriu insistand asupra caracterului autohton al natiunii romane si intaietatea stabilirii sale in Transilvania, fiind impotriva expresiei detolerata admisa non receptape care o sustineau minoritatile din zona.
Acest memoriu este denumit SUPLEX LIBELLUS VALACHORUM si este destinat imparatului Leopold al 2 lea, tiparit fiind in atelierul lui Peter Barth in Sibiu.
In 1821 se infiinteaza prima litografie in Sadu, judetul Sibiu. In 1835 apare primul ziarGazeta Transilvanieila Brasov apartinandu-i lui George Baritiu, then “Foaie pentru minte,inima si literatura”.
In 1848 a avut loc revolutia din Tarile Romane. Avram Iancu afirma la Sibiu: “Nu cu argumente filozofice si umanitare veti putea convinge pe tirani, ci cu lancea ca Horea!”
In 1848 in marea problema a alipirii Transilvaniei la Ungaria, Andrei Saguna pleaca la Budapesta si incearca solutionarea acestei probleme. “Fie ca Europa civilizata care stie sa respecte atat drepturile omului, sa judece daca este in conformitate cu legile divine si sociale ca acolo unde 6-700.000 de suflete formeaza trei natiuni diferite, 1.300.000 de suflete sa fie complet date la o parte”. Ca urmare, sub influenta baronului M. Weseleny s-a pregatit un proiect de lege liberal care urma sa garanteze nationalitatea si limba Romana. Baronul Miklos Weseleny pledeaza in favoarea natiunii romane. Orb fiind, mai spune: “Viitorul este mai intunecat decat bezna ochilor mei. Doar pacea si intelegerea ne poate salva…”
In 1861 ia fiintaASTRA”, fondata de mitropolitul Andrei Saguna.